TU...
(lui George R.)
Cred în zâmbetul tău!
El este pentru mine ca o apă limpede
escortă pentru aventura printre stânci într-un mal de pietriş
O mică oglindă în care să te uiţi...
de-a lungul îmbrăţişarilor cu un cer albastru şi senin.
Aceasta este amintirea mea;
Eu nu pot spune, de departe
ca faţa ta se exprimă printr-un suflet blând şi liber,
adevărat sau hoinar la care răul lumii aspiră ...
Dar pot spune că gândul este al asemănării tale
ce cufundă tot restul de griji într-un val de calm
şi chipul tau se strecoara in memoria mea cenusie
simplu ca varful unui tanar palmier.
(Oradea, 1Mai 2014)
joi, 26 februarie 2015
miercuri, 25 februarie 2015
DESTIN - versuri SIMONA PUSCAS
DESTIN
A căzut o frunză
S-a desprins de ram
sub ochii mei
ce o priveau tăcuţi.
Şi sufletul ei mic şi fraged
a pierit zadarnic
şi neştiut de nimeni.
Doar eu o mai ţin minte
prăbuşită ca un blestem
al iluziilor pierdute.
duminică, 22 februarie 2015
sâmbătă, 21 februarie 2015
TU SI EU!--TU ED IO!
TU ŞI EU...
Tu - aştepţi un trandafir
Eu - am doar spinii.
Tu - zâmbeşti
Eu închid ochii
Că totul să fie ca o imensă umbră.
Eu - mă pierd în jocul ielelor
Tu-mi săruţi mâna
Ce ţi-a mângâiat obrazul.
Eu mă zbat...
Tu priveşti răsăritul,
Eternul răsărit al marilor iubiri.
Atunci,
Tu - polul meu opus
Apleacă-ţi fruntea să te binecuvântez
şi întoarce-te în ţărână.
Eu - sunt raza rece
a conştiinţei tale.
Tu - aştepţi un trandafir
Eu - am doar spinii.
Tu - zâmbeşti
Eu închid ochii
Că totul să fie ca o imensă umbră.
Eu - mă pierd în jocul ielelor
Tu-mi săruţi mâna
Ce ţi-a mângâiat obrazul.
Eu mă zbat...
Tu priveşti răsăritul,
Eternul răsărit al marilor iubiri.
Atunci,
Tu - polul meu opus
Apleacă-ţi fruntea să te binecuvântez
şi întoarce-te în ţărână.
Eu - sunt raza rece
a conştiinţei tale.
TU ED IO...
Tu- aspetti una rosa
Io-ho solo le spine
Tu- sorridi
Chiudo gli occhi
Per essere come un enorme ombra
Mi perdo nel gioco immaginario
Mi baci la mano
Quella che t' accarezzato il viso
Sto lottando
Tu guardi l'alba
Amore eterno,amore
Allora,
Tu- il mio opposto
piega la testa per benedirti
e torna alla polvere
Io- sono il raggio freddo
la tua coscienza.
Sylvia Simona
vineri, 20 februarie 2015
Si inca mai cred in tine!
Parfumul de mare de la o fereastră necunoscuta
Care strecoara prin ușă o amintire ,în timp ce o speranță umple camera...
Si eu încă mai cred in tine!.
O fi briza care-mi aduce ochii tăi?
Sau o respirație profundă incat ma clatin....
Beat fără sa fi băut.
Obosit de atata mers , încercând să alerg...
Și eu încă mai cred in tine!
Oare am asteptat atat de mult, încât am greșit ?
Acum râd, râd de mine.
Și eu încă mai cred in tine!
Pielea ta alba este visul perfect
Calea ideală care duce la piept,
La catifelatul abdomen în care găsesc un refugiu complect,
Închid ochii și te caut pe tine
Dar tu nu ești si eu râd de mine
E destul de ciudat,o fi inima mea, mintea mea sau ...un fior?
Dar, eu mai cred in tine!
Simona-Sylvia
Si DACA!!!
Și daca în ochii tăi a fost doar soare
și durere in ai mei
pe buzele tale dezacord si incantare,
spini și flori aveau mâinile tale,
cuvintele tale inpunsaturi si iubire....
Ai fost foc și gheață,
dezinteres și zel.
Ai fost eternul și sfârșitul,
al meu pentru totdeauna.. .si niciodata al meu,
Acum esti la fel, dar atât de singur.-Simona-Sylvia-
și durere in ai mei
pe buzele tale dezacord si incantare,
spini și flori aveau mâinile tale,
cuvintele tale inpunsaturi si iubire....
Ai fost foc și gheață,
dezinteres și zel.
Ai fost eternul și sfârșitul,
al meu pentru totdeauna.. .si niciodata al meu,
Acum esti la fel, dar atât de singur.-Simona-Sylvia-
duminică, 15 februarie 2015
AMINTIRI!!!--RICORDI!!!
AMINTIRI
Ascultă tăcerile care trec
Culege din ce-a rămas
O ramură
şi prinde-mi-o în păr...
Plouă sau plâng?
Aud cum se zbat
aripile albatrosului rănit
şi mă prăvălesc
cu sufletu-n ţărână.
Ascultă clipele ce le-ai uitat
şi ucide totul
de-a mai rămas ceva...
Ascultă tăcerile care trec
Culege din ce-a rămas
O ramură
şi prinde-mi-o în păr...
Plouă sau plâng?
Aud cum se zbat
aripile albatrosului rănit
şi mă prăvălesc
cu sufletu-n ţărână.
Ascultă clipele ce le-ai uitat
şi ucide totul
de-a mai rămas ceva...
-Ricordi-
Ascolta i ricordi del passato
Raccogli quel'che é rimasto,un ramo
Portamelo tra i miei capelli
Piove ho piango?
Sento le ali dell'albatros,ferito
La mia anima si rotola nel fango
Ascolta gli attimi dimenticati
Il trascórso....uccide tutto.
Nulla rimasto???
Sylvia Simona
CÂNTEC, versuri Simona PUŞCAŞ
Cântec
Puterea unui cântec
îţi copleşeşte inima,
un strigăt de speranță,
ca o undă care se strecoară
fără a-ţi da mai mult răgaz.
Ascultă această voce,
deasupra lucrurilor
și vino la mine.
Cu un pas strălucitor
ce mă atrage şi mă învăluie
într-un vârtej de pace.
sâmbătă, 14 februarie 2015
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)







