miercuri, 29 iulie 2015

SPERANTA! POEZIE DE SIMONA PUSCAS.



SPERANTA!

Speranța este ca o rază de soare care vine din inima
chiar dacă nu există un motiv real
cand nori cenușii întuneca cerul tău.
Speranța este forța de viață care ține de tine
fără să știi
cuibarita în inima ta.
Speranța face totul mai frumos.
Speranța este dorința de a reuși,
de așteptari răbdătoare pentru aripi noi
ce să continue zborul după fiecare cadere!

Simona Puscas -Azi!!!( Sper intr-un miracol!)

vineri, 24 iulie 2015

MONOTONIE! POEZIE DE SYLVIA SIMONA.

MONOTONIE!

Pierduta
în adâncul plictiselii
de infinită
lene asediată sunt.

De aceasta monotonie
sunt ostatica
unei vrajitoare
ce naste in mine disconfort .
Și mă rog lui Dumnezeu
sau unei existente zeitati
sa cada în uitare
aceasta monotonie prezenta.

duminică, 19 iulie 2015

NUMELE TAU.... POEZIE DE SYLVIA SIMONA

Numele Tău...

Numele Tău...
atunci când il pronunț
e ca o mangaiere ușoară pe gura mea,
ca petale de trandafir pe buzele mele.


Numele Tău.....
muzica unui concert de harpă,
sunet melodios ca o vioară.

Numele Tău....
ce ma face sa ma cutremur auzindu-l
ce vibreaza ca corzile
unei chitari andaluze.

Numele Tău...
dorința ascunsă în mine,
rostita în liniștea nopții,
pentru că, atunci când totul tace,
acesta te va ajunge clar
cu cuvintele "Te iubesc".

Numele Tău....
pronunțat ca o plângere este
rezultatul dorinței ce o am pentru tine,
aspiratii de mângâieri și sărutări.

vineri, 17 iulie 2015

EU!----IO!

Mă cufund
ca din noapte

glasul
desenează tabloul
mă întorc la formă


la tine
caut temeiul

Mi immergo
nella notte

la voce
da disegno
ritorna alla forma

a te
cercando il fondamento

luni, 13 iulie 2015

DESTINUL POEZIE DE SIMONA PUSCAS.

DESTINUL...

Trăiesc într-o clipă
fiecare minut
așteptat de timp,
ca apa în deșert
o cheia pentru o viață
să deschidă o ușă
șuieratul unui gând
care traversează mintea
mângâiata de o privire
ce se afla pe un chip
luminat de un zâmbet
ce radiază seara
puterea unei idei
care zguduie lumea
si dulceața de o clipa
care dureaza la infinit
cu furia lacrimei
care rămâne pe marginea prăpastiei
cu o căldura de îmbrățișare
amintirea de o viață
tristețea de alta
perfecțiunea unui moment
o respirație în noaptea
liniștita o singura dată
pentru a vedea lucrurile ascunse
si stelele din ochii tăi
ce ilumina calea mea

E destinul meu.!

miercuri, 1 iulie 2015

DRAGOSTEA... POEZIE DE SYLVIA SIMONA

DRAGOSTEA....

Dragostea este viata, e pasiune,
ea suferă în singurătate,
este sentimentul de excelență
în a da fără a primi.
Dragostea este hrana
sufletului altora ce cu blândețe,
se stinge cu o mângâiere,
imbracata cu sărutări,
ce uneori se spală cu lacrimile noastre.
Uneori inima plânge
și dacă plange este numai pentru că
nu există atât de multă dragoste în ea,
si nu poate pretinde,
eliberarea acestor picaturi de roua
ce ar putea stinge alte inimi aride,
sperând ca intr-o zi poate,
se va naste un nou vlastar